Desi se spune despre Reykjavik ca ar fi prima asezare islandeza, se cuvine ca onorurile sa mearga de fapt oraselului Húsavík. Garðar Svavarsson, un viking suedez care a pornit in cautarea pamantului acoperit cu zapada, este de fapt responsabil pentru prima asezare umana permanenta de pe teritoriu islandez.

Dupa ce si-a denumit teritoriul, in deplina modestie, insula lui Garðar, s-a adapostit de iarna. La venirea primaverii, cativa dintre sclavii lui au ramas in urma, iar acesti naufragiati pot fi considerati adevaratii si primii colonisti, pionieri ai unei noi vieti si inca lipsita de credit in paginile istoriei.

Húsavík a inceput sa se contureze ca oras abia tarziu in secolul al 19-lea, iar principalele activitati au fost pescuitul, procesarea produselor agricole si comertul.

Ce poti face in Húsavík

Húsavík

Situat in nordul insulei, pitorescul Húsavík este considerat capitala observarii balenelor, sector de activitate care a crescut exponential in ultimii ani.

Húsavík

Oraselul in sine este destul de mic, astfel ca in afara vizitarii bisericii de-aici, a unor restaurante in care poti gusta pestele zilei – extrem de gustos, a unei mici gradini botanice si a micului port, nu-ti mai ramane decat sa bifezi de pe lista Muzeul Húsavík, unde poti vedea un urs polar impaiat, Muzeul Explorarii si Muzeul Balenelor.

Muzeul Balenelor

In primitorul muzeu al balenelor (e chiar foarte primitor! cafea din partea casei!) putem gasi o expozitie care vrea sa educe publicul larg cu privire la aceste mamifere extraordinare. Exponatele sunt de la balene care dintr-un motiv sau altul au esuat pe tarmul Islandei de-a lungul timpului, ele nu au fost vanate.

Húsavík
Schelet de balena
Húsavík
Schelet de balena
Húsavík
Schelet de balena

Islandezii au o istorie destul de veche a vanatorii de balene, iar Húsavík obisnuia sa fie unul din centrele importante de procesare. Intre timp, Islanda a aderat la International Whaling Comission (IWC) care a interzis aceasta practica spre sfarsitul secolului 20. Islanda a parasit IWC in 1992 pentru a putea sa vaneze in continuare balene in interes comercial si stiintific. Intre timp, situatia s-a mai imbunatatit si statul permite vanatoarea acestora doar in baza unor licente foarte stricte.

Húsavík
Harpon folosit la vantoarea de balene

Mi-au placut foarte mult doua lucruri in acest muzeu.

Primul dintre ele a fost o copie a unei harti foarte detailate a Islandei din 1585, realizate de catre cartograful olandez Abraham Ortelius, care pe langa particularitatile geografice descrie si o serie de monstri marini si creaturi legendare din folclorul islandez. Mai multe informatii puteti gasi aici.

Húsavík
Harta din 1585 cu creaturi si monstri marini din folclorul islandez.
Húsavík
Legenda pentru harta de mai sus

Al doilea, cele cateva minute in care am urmarit un filmulet de vreo 10-15 minute, dedicat balenelor, modului in care comunica si in care convietuiesc. Muzeul in sine este extrem de educativ, mai ales pentru cei mici, insa acest filmulet aduce mai aproape de aceste mamifere magnifice, atat copii cat si adulti.

Muzeul Explorarii

Muzeul Explorarii este dedicat istoriei explorarii umane, incepand de la vajnicii cutreieratori ai marilor, neinfricatii exploratori ai polilor, pana la epoca spatiala cu astronautii cutezatori care au ajuns pe luna. Sala principala contine mai multe obiecte si poze din timpul pregatirii astronautilor din programul Apollo intr-o locatie de langa Húsavík, in anii 1965 si 1967, precum si o bucatica mica de roca adusa de pe luna si un costum complet de astronaut.

Húsavík
Costum de astronaut (sursa: The Exploration Museum)
Húsavík
Fragment dintr-o piatra de pe Luna, adusa de astronauti. (Sursa: The Exploration Museum)
Húsavík
Copie a ziarului The New York Times care anunta aselenizarea (Sursa: The Exploration Museum)
Húsavík
Sursa: The Exploration Museum

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here